Economia Imobilelor

rezervelor de producţie; procurarea tehnologiilor noi, licenţelor şimărcilor comerciale etc.

Investiţii auxiliare sunt legate de exploatarea intreprinderii:construcţia drumurilor de acces; crearea infrastructurii sociale;protecţia mediului ambiant; asigurarea obiectului cu energiaelectrică, canalizare etc.

Investiţii în cercetări ştiinţifice – asigură şi insoţescproiectul de investiţii: procurarea standurilor, calculatoarelor,aparatelor de măsurare, intreţinerea laboratoarelor ştiinţifice etc.

Volumul total al investiţiilor necesare pentru realizareaproiectului de investiţii este suma tuturor cheltuielilorinvestiţionale: investiţiilor directe, auxiliare şi investiţiilor pentrucercetări ştiinţifice.

5.2. Eficienţa investiţiei.

Practica contemporană  de evaluare a eficienţei proiectelorde investiţii se bazează  pe următoarele principii de bază:

1. Principiul comparabilităţii cheltuielilor şi veniturilor.Esenţa acestui principiu constă in faptul, că la evaluareaoportunităţii (eficienţei) proiectului este necesar de a comparaveniturile viitoare, ca rezultat al activităţii investiţionale, cuvolumul cheltuielilor investiţiionale necesare.

2. Principiul fluxului de mijloace băneşti. Veniturileviitoare, obţinute in procesul de exploatare a proiectului deinvestiţii, reprezintă fluxuri de mijloace băneşti nete (Net CashFlows, NCF). Fluxurile de mijloace băneşti nete se formează dincontul sumei profitului net, uzurii fondurilor fixe şi amortizăriiactivelor nemateriale pe termen lung.

3. Principiul valorii provizorii a mijloacelor băneşti. Laevaluarea proiectului investiţional se ţine cont de valoareaprovizorie a mijloacelor băneşti, atat investite in reproducereacapitalului fix, cat şi obţinute sub formă de fluxuri de mijloace laetapa de exploatare a proiectului. Suma cheltuielilor investiţionaleşi suma fluxurilor de mijloace băneşti nete trebuie aduse incorespundere cu valoarea curentă, adică cea de la inceputul etapeiinvestiţionale a proiectului. Procesul de aducere in corespundere aviitoarelor incasări băneşti şi plăţi la momentul dat se numeştescontare.

4. Principiul alegerii ratei de scont. Procesul de aducere incorespundere a cheltuielilor investiţionale şi fluxurilor de mijloacebăneşti nete la un interval unic de timp presupune alegerea

intemeiată a ratei de scont (r). Această rată trebuie să ţină cont denorma minimală a profitului la capitalul investit, la rata inflaţiei şila riscuri. Selectarea ratei de scont trebuie să fie diferenţiată in

funcţie de tipul proiectului investiţional.

5. Principiul limitării în timp a proiectului. Durata efectivă de funcţionare a proiectului unei construcţii noi a obiectelor poate constitui 50-100 ani. Insă durata de funcţionare a anumitor elemente ale proiectelor investiţionale, in special, a utilajului, estemult mai redusă. In scopul sporirii corectitudinii indicatorilor deprognoză in calcule este raţional de limitat etapa examinată de

exploatare a proiectului. Perioada de analiză poate fi adoptată inlimitele duratei de exploatare a utilajului tehnologic principal (6-10ani) sau in limitele perioadei de recuperare a proiectului, preferate pentru investitor (nu mai mult de 10 ani).

6. Principiul evaluării şi scontării valorii de lichidare aproiectului. După incheierea perioadei de calcul a exploatăriiproiectului trebuie să fie evaluată valoarea lui de lichidare la preţuride piaţă.  Valoarea de lichidare este considerată drept elementcomponent al fluxului de mijloace băneşti nete (NCF), prognozat lafinele fazei de exploatare a proiectului, şi reprezintă incasăriletotale de la vinderea convenţională a obiectului. Valoarea delichidare, de asemenea, trebuie să fie adusă in corespundere cuetapa iniţială a procesului de investiţie.

5.3. Analiza proiectelor de investiţii

Analiza proiectului de investiţii constă din următoarele treietape consecutive:

1) determinarea volumului investiţiilor necesare;

2) alegerea şi căutarea surselor de finanţare a investiţiilor;

3) determinarea fluxului net de numerar şi contrapunerealui cu cheltuielile investiţionale.

Pentru evaluarea obiectivă  a proiectelor investiţionale urmează a fi aplicate diverse metode şi procedee. La etapa preinvestiţională este posibilă utilizarea unei scheme simplificate a evaluării economice a proiectului. Drept criteriu al unei asemenea evaluări de pe poziţiile investitorului potenţial se prezintă venitul net preconizat de la capitalul investit. Proiectul va fi atrăgător numai in cazul dacă norma venitului corespunde aşteptărilor investitorului. Metodele de evaluare a eficienţei economice a proiectului se divizează in două grupe:

• metode simple (statice);
• metode de scontare.

Metodele simple nu ţin cont de valoarea fluxurilor băneşti in timp şi se folosesc pentru estimarea prealabilă rapidă la etapa preinvestiţională a proiectului.

Metodele de scontare se bazează pe concepţia valorii in timp a fluxurilor băneşti, legate de investirea pe termen lung a capitalului, şi fac posibilă o evaluare mai corectă a proiectului.

Evaluarea eficienţei economice a proiectelor de investiţii prin metoda de scontare constă in determinarea şi analiza următorilor indicatori:

1. Valoarea netă actualizată- senumeşte valoarea actualizată a sumelor de bani, care pot fi obţinutein viitor şi se calculează ca diferenţa dintre costul actualizat a caştigului şi valoarea actualizată a cheltuielilor pentru realizarea,exploatarea şi deservirea tehnică a proiectului in decursultermenului intreg de funcţionare a acestuia.

VNAT = åNCFact - åI= 25521,81– 14676,81= 10845,00

 

2. Indicele de profitabiliate - se determinăconform formulei:

IP = åNCF/åI= 25521,81 / 14676,81= 1.74

3. Rata internă de rentabilitate;

RIR = +( - ) * =30+(40-30)* 1091.42/(1091,42+1719,47)=33.88%

4. Perioada actualizată  de recuperare a investiţiilor.

T= =14676,81/ 5104,36= 2,87535 (2 ani si 11 luni)

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Tabelul nr. 6

Nr.	Indicatori	An de baza	An 1	An 2	An 3	An 4	An 5	Total
1	2	3	4	5	6	7	8	9
1.	Vp, mii lei	10127,00	11139,70	12253,67	13479,04	14826,94	16309,63	68008,98
2	Cp, mii lei	5549,20	5826,66	6117,99	6423,89	6745,09	7082,34
3	Pb, mii lei	4577,80	5313,04	6135,68	7055,14	8081,85	9227,29
4	Imp, 15%, mii lei	686,67	796,96	920,35	1058,27	1212,28	1384,09
5	Pnet, mii lei	3891,13	4516,08	5215,33	5996,87	6869,58	7843,20
6	Uzura, mii lei	805,2
7	FNN, mii lei	4696,33	5321,28	6020,53	6802,07	7674,78	8648,40
8	Kact		0,91	0,83	0,75	0,68	0,62
9	FNNact, mii lei		4842,37	4997,04	5101,55	5218,85	5362,01	25521,81
10	Investitii, mii lei	14676,81
11	VNAT, mii lei	10845,00
12	IP, mii lei	1,74
13	Kact 30%	-	0,77	0,59	0,46	0,35	0,27
14	FNNact, mii lei	-	4093,30	3562,44	3096,07	2687,15	2329,27	15768,23
15	Kact 40%	-	0,71	0,51	0,36	0,26	0,19
16	FNNact, mii lei	-	3800,92	3071,70	2478,89	1997,81	1608,04	12957,35
17	VNAT 30%, mii lei	1091,42
18	VNAT 40%, mii lei	-1719,47
19	RIR	29891,00
15	Kact 33,88%	-	0,75	0,56	0,42	0,31	0,23
16	FNNact, mii lei	-	3974,58	3358,81	2834,44	2388,73	2010,54	14567,09

5.4.Analiza  rentabilitatii al intreprinderii

Rentabilitatea reprezintă  mărimea relativă a profitului şi caracterizează profitabilitatea intreprinderii. Rentabilitatea se calculează ca raportul dintre rezultat (efect) şi resurse, consumate pentru obţinerea acestui rezultat. Trebuie să distingem următoarele principale tipuri de

rentabilitate:

a) rentabilitatea vânzărilor – reflectă in ce măsură intreprinderea este capabilă să obţină profit din activitatea de desfacere. Mărimea acestui indicator trebuie să fie nu mai mică de 20 %;

b) rentabilitatea activelor –reflectă eficienţa utilizării activelor indiferent de sursele de formare a lor,. Indicatorul trebuie să atingă un nivel nu mai mic de 10 %;

c) rentabilitatea economică – reflectă eficienţa utilizării mijloacelor materiale şi financiare ale intreprinderii, prevăzute in vederea desfăşurării activităţii sale (capitalului permanent). Indicatorul trebuie să atingă un nivel de cel puţin 20…25 %;

d) rentabilitatea financiară  – reflectă capacitatea intreprinderii de a utiliza capitalul propriu, adică. Nivelul acestui indice trebuie să atingă cel puţin 15 %.

5.5.Repartizarea profitul întreprinderii

Aprecierea performanţelor, obţinute de intreprindere, se efectuează in baza profitului. Profitul este rezultatul final al activităţii intreprinderii şi caracterizează eficienţa lucrului acesteia.

Capacitatea intreprinderii de a asigura un profit necesar determină existenţa ei şi depinde mult de activitatea de conducere a managerilor.

In condiţiile economiei de piaţă apare necesitatea determinării şi evaluării argumentate a rezultatelor financiare ale agenţilor economici. Trebuie să distingem următoarele principale tipuri de

profit:

- profitul brut;

- profitul perioadei de gestiune pană la impozitare;

- profitul net.

 

Profitul brut (pierderea globală) – caracterizează nivelul de depăşire a venitului din vinzări asupra costului acestor vanzări:

Pbr = Vv – C = 10127 - 5549,20 = 4577,8 mii lei

Asupra volumului profitului brut influenţează următorii factori:

- modificarea volumului de vanzări nete;

- modificarea costului vanzărilor nete (nivelului consumurilor şi cheltuielilor);

- modificarea preţurilor la producţia vandută;

- modificarea structurii şi sortimentului producţiei vandute.

Modificarea volumului veniturilor din vanzări are o acţiune directă asupra profitului brut, iar modificarea costului vanzărilor – acţiune indirectă.

Profitul perioadei de gestiune pană la impozitare reprezintă suma rezultatelor din cele trei tipuri de activităţi şi rezultatul excepţional şi se exprimă prin relaţia:

Pp.im. = RAO ± RAI ± RAF ± RE,

Profitul net se calculează ca diferenţa dintre profitul pină la impozitare şi suma impozitului pe venit (conform taxei in vigoare).

Pnet= Pb – 15% = 4577,8 - 0.15 = 3891,13 mii lei

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Figura 1. Repartizare profitului.

Bibliografie

1. Hotărire Guvernului R.M. nr. 743 din 11.06.2002 cu privirela salarizarea lucrătorilor din unităţile economice cuautonomie financiară. М.О. nr.79-81 din 20.06.2002.

2. Legea R.M. privind principiile urbanismului şi amenajeriiteritoriului nr.835-XIII din 17.05.96.

3. Legea R.M. salarizării Nr.847-XV din 14.02.2002. M.O.nr. 50-52 din 11.04.2002.

4. Lege cu privire la sistemul de salarizare in sectorul bugetarnr. 355-XVI din 23.12.2005. M.O. nr.35-38 din 03.03.2006.

5. Hotărire Guvernului R.M. privind majorarea salariilorangajaţilor din sectorul bugetar. M.O. nr.9-12 din20.01.2006.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Anexa 1.

              Anexa nr.2 la Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr.743 din 11 iunie 2002

Categoriile de salarizare ale Reţelei tarifare unice de salarizare (RTUS) a angajaţilor, recomandate pentru personalul de conducere, de specialitate şi de execuţie din unităţile cu autonomie financiară  Denumirea funcţiei Categoria de salarizare Conducători de unităţi economice mari:   a) cu un efectiv de 1000 şi mai mulţi angajaţi 20-22 b) cu un efectiv de pînă la 1000 angajaţi 18-20 Conducători de unităţi economice mici (pînă la 50 angajaţi) 15-17 Locţiitori ai conducătorului de unitate;Inginer şef, director de subdiviziune 14-20 Constructor şef, tehnolog şef, contabil şef, energeticean şef, agronom şef,economist principal,alţi specialişti şefi 14-19 Conducători (manageri, şefi) de subdiviziuni (direcţii, secţii, laboratoare) specializate în activităţi de producţie 13-18 Conducători (manageri,şefi) de servicii funcţionale de bază: economico-financiar; de vînzare şi marketing; de publicitate şi relaţii publice;  de aprovizionare tehnico-materială; de informatică, de dezvoltare tehnico-ştiinţifică   12-17 Conducători (manageri, şefi) de servicii funcţionale auxiliare: de administraţie; de personal, pregătirea personalului şi alte relaţii de muncă; juridice; cancelarie; pază; protecţia muncii; gospodăriei; alte servicii auxiliare 11-16 Şef de birou, laborator, sector în cadrul direcţiei, secţiei, laboratorului 10-14 Şef de secţie, compariment, atelier de producţie 11-17 Şef de şantier (lucrări) superior 12-14 Şef de şantier (lucrări), mecanic, energeticean secţie 10-12 Şef de sector (schimb), brigadă, grupă: 10-13 Superiori: maistru, maistru controlor, mecanic în garaj 10-13 Maistru, maistru controlor, mecanic în garaj 9-12 Şef de secţie de gospodărie 8-10 [Poz. introduse prin HG435/14.04.03, MO76/22.04.03 art.468]   Colaborator ştiinţific principal 19;20 Colaborator ştiinţific coordonator 18;19 Colaborator ştiinţific superior 16;18 Colaborator ştiinţific 14;16 Colaborator ştiinţific inferior 12;14 [Poz. introduse prin HG435/14.04.03, MO76/22.04.03 art.468]   Ingineri: constructor, tehnolog, proiectant, ecolog, electronist, programator; matemetician, pictor-constructor (desingner), geodezist:     coordonator 14-15 categoria I 13-14 categoria II 12-13 categoria III 11-12 fără categorie 9-10 Ingineri de alte specialităţi, economist, contabil-revizor, pictor, geolog, geofizicean, topograf de mine:   Coordonator 13-14 Categoria I 12-13 Categoria II 10-11 Fără categorie 8-9 Jurisconsult, psiholog, sociolog, fiziolog, traducător; redactor, metodist,alţi specialişti cu studii superioare:   Categoria I 12-13 Categoria II 10-11 fără categorie 8-9 Contabil:   coordonator 13-14 categoria I 12-13 categoria II 10-11 cu studii superioare universitare 9-10 cu studii superioare de scurtă durată 8-9 fără studii superioare de scurtă durată 7-8 Medic veterinar:   coordonator 15-16 categoria I 14-15 categoria  II     12-13 fără categorie 10-11 Agronom, zootehnician, entomolog, toxicolog, bacteriolog, microbiolog, micolog:   coordonaror 14-15 categoria I 12-13 categoria II 10-11 fără categorie 9-10 Felcer veterinar   categoria I 10-11 categoria II 9-10 fără categorie 7-8 Superiori: dispecer,merceolog;   cu studii superioare universitare 10-11 cu studii superioare de scurtă durată 9-10 Dispecer referent, merceolog; superiori: inspector, laborant:   Poz. modificat prin HG435/14.04.03, MO76/22.04.03 art.468]   cu studii superioare universitare 9-10 cu studii superioare de scurtă durată 8-9 Tehnicieni de toate specialităţile, pictor -decorator:   categoria I 9-10 categoria II 7-8 fără categorie 6-7 Inspector, laborant 5-6 Şef subdiviziune de pază 7-9 Şefi:cancelarie, depozit central, arhivă:   cu studii superioare universitare 8-9 cu studii superioare de scurtă durată 6-7 Şefi:   birou de dactilografiere, casă de bilete, fonotecă 5-7 birou de multiplicare şi reprogucere, fotolaborator, punct de închiriere, spălătorie, gospodărie,stilografie;   cu studi superioare de scurtă durată 5-6 cu studii medii 4-5 birou de permise, expediţie, birou informaţii,cameră de păstrare 4-5 Broker valori, dealer 8-11 Agent de asigurare, agent imobilar, agent de voiaj, agent comercial, evaluator asigurări, estimator licitaţii, ant tehnic reprezent tehnic şi comercial, operator ghişeu bancă,operator ghuşeu casă de schimb 7-10 Stenografă:   categoria I 6-7 categoria II 5-6 Superiori: administrator, arhivar, casier, incasator 5-7 Statistician, desenator - constructur, operator despecerat,intendent obiect, clădire 5-7 Casier, incasator, administrator, arhivar, agent de achiziţie,tarificator 4-6 Secretar al conducştorului, secretară stenografă, secretară  dactilografă 4-5 [Poz. modificat prin HG435/14.04.03, MO76/22.04.03 art.468]   Expeditor mărfuri, operator deservire ascensor, pontator superior, intendant 3-5 Telefaxist, teletipist, telexist 4-5 Dactilografă:   text în limbi străine 6-7 categoria I 5-6 categora II 3-4 Agent aprovizionare, pontator, desenator, calculator, taxator, copist, grefire, distribuitor sarcini, comis - voiajor, cronometrat 3-4 Expeditor, personal de serviciu la cămin, personal de serviciu la biroul de permisie, agent gardă de corp, agent pază în incinte, gardian public 2-3 Anexa 2. Anexa nr.4 la Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr.743 din 11 iunie 2002 Coeficienţii de multiplicitate recomandaţi pentru stabilirea salariilor de funcţie ale personalului încadrat în unităţi ce nu aplică sisteme de salarizare bazate pe Reţeaua tarifară unică de salarizare (RTUS) Categorii de angajaţi Diapazonul coeficienţilor de multiplicitate în cuantumul multiplu al salariului tarifar pentru categoria I de calificare stabilit la întreprindere Funcţionari administrativi 1,15-2,00 Specialişti cu studii superioare de scurtă durată:   categoria I 1,70-3,00 categoria II 1,60-2,70 fără categorie 1,50-2,40 Specialişti cu studii superioare universitare:   coordonatori 2,50-4,50 categoria I 2,20-4,00 categoria II 2,00-3,50 categoria III 1,90-3,20 fără categorie 1,80-3,00 Colaboratori ştiinţifici[Poz. introdusă prin HG435/14.04.03, MO76/22.04.03 art.468 ] 2,5-8,0 Conducătorii (manageri, şefi) de subdiviziuni interioare (sectoare, birouri, secţii, ateliere, servicii etc.), specialişti şefi 2,00-6,00 Specialişti şefi (care au în subordine personal), directori de subdiviziune şi filiale, adjuncţi ai conducătorului de unitate 3,00-7,00 Conducător de unitate 4,00-8,00

 

Anexa 3.

Grile de salarii

Reţeaua tarifară unică de salarizare a salariaţilor din unităţile bugetare

 

I. Grilele de salarii

Categoria de salarizare	Grila de salarii, lei
1	600–800
2	610–815
3	620–830
4	640–855
5	660–880
6	680–905
7	700–935
8	720–960
9	740–990
10	760–1015
11	780–1040
12	800–1065
13	820–1090
14	840–1120
15	870–1160
16	900–1200
17	950–1260
18	1000–1330
19	1050–1400
20	1100–1470
21	1160–1550
22	1220–1630
23	1300–1740
24	1400–1870
25	1500–2000